Condiții de extrădare din Grecia. Situația fugarilor români care s-au „refugiat” în Italia sau Grecia

În Uniunea Europeană statele membre sunt obligate să răspundă solicitărilor de extrădare făcută de un anumit stat membru, însă legea poate fi fentată din cauza particularităților, astfel state precum Grecia și Italia au devenit „raiul condamnaților români”. Foști politicieni sau condamnați au rămas în cele două state datorită unor particularități. Printre cei care și-au găsit alinare în Grecia și Italia se numără: Alina, Bica, Mario Iorgulescu sau Sorin Oprescu.

Procesul extrădării în Uniunea Europeană. Care sunt condițiile

Extrădarea este procesul oficial prin care un stat solicită și obține de la alt stat predarea unui cetățean suspectat sau acuzat de crimă. Între state-națiuni, extrădarea este reglementată prin tratate. Potrivit legii extrădarea infractorilor — este dreptul statului, dar nu datoria. Aceasta devine o obligație numai dacă există un acord bilateral privind asistența judiciară reciprocă în materie penală.

Extrădarea poate fi efectuată numai în legătură cu anumite infracțiuni – de regulă, lista acestora sau criteriile de determinare a acestora (gravitatea pedepsei etc.) este stabilită în contract. În mod tradițional trebuie respectată regula „dublă jurisdicție”, adică infracțiunea pentru care se solicită extrădarea ar trebui recunoscută ca atare în legislația părților solicitante și celor solicitate.

În același timp, contractele stabilesc condiții care permit negarea extrădării. Acestea includ în principal, suspiciunile statului solicitat că persoana este persecutată din motive politice sau că dacă este extrădată poate fi supus torturii sau pedepselor cu moartea.

În cazul deținerii presupusului infractor, procedura judiciară începe în statul solicitat. Rolul instanței este de a confirma validitatea cererii și respectarea tuturor cerințelor relevante. Dacă instanța respinge cererea, procedura este întreruptă. Dacă instanța confirmă posibilitatea extrădării, decizia este luată de autoritățile administrative.

Mandatul european de arestare (MEA) înlocuiește sistemul de extrădare. În temeiul acestuia, fiecare autoritate judiciară națională are obligația de a recunoaște și a acționa, cu un minimum de formalități și într-un anumit termen, în urma solicitărilor formulate de autoritatea judiciară a unei alte țări a UE.

Mandatul impune predarea unei persoane:

• pentru a se putea efectua o urmărire penală;
• pentru ca persoana respectivă să poată fi reținută în custodie sau în detenție.

Mandatul se aplică în următoarele cazuri:

• infracțiuni sancționate cu închisoarea sau cu o măsură privativă de libertate pentru o perioadă maximă de cel puțin un an;
• dacă s-a dat o sentință definitivă privind o pedeapsă sau o măsură de siguranță privativă de libertate, în cazul sentințelor de cel puțin patru luni.

Țările UE trebuie să ia în considerare următoarele (lista nu este exhaustivă):

• circumstanțele și gravitatea infracțiunii;
• sentința probabilă;
• măsuri alternative mai puțin coercitive.

În momentul în care este arestată o persoană, aceasta trebuie să fie informată cu privire la conținutul mandatului de arestare.

În ce situații trebuie să refuze țările UE să execute un mandat?

• Dacă țară UE a pronunțat deja o decizie definitivă cu privire la persoana în cauză pentru aceeași infracțiune.
• Dacă infracțiunea este acoperită de amnistie în țara UE căreia i se cere să predea autorul infracțiunii.
• Dacă persoana în cauză nu poate, datorită vârstei sale, să fie trasă la răspundere penal de țara UE căreia i se cere să execute mandatul.

Italia și Grecia, un rai pentru condamnații români

Mai mulți români condamnați care au fugit în străinătate și sunt vizați de proceduri de extrădare. Majoritatea au ales Italia ca refugiu. Mulți dintre ei au fugit chiar înaintea pronunțării instanțelor. 

Lotul Oprescu. Doi în Italia, unul în Grecia

Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, a fost condamnat definitiv, în 13 mai 2022, la 10 ani și 8 luni de închisoare într-un dosar de corupție. Este acuzat că ar fi primit bani de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din corupţie.

În prezent acesta este arestat în Republica Elenă, în temeiul mandatului european de arestare emis de către Tribunalul București pentru executarea unei pedepse de 10 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare de bani și infracțiuni de corupție. 

Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile elene având în vedere condiţiile de detenţie şi posibilitățile de tratare a afecțiunilor de care persoana solicitată suferă.

Cornel Bogdan Popa a fost condamnat la 11 ani și 6 luni de închisoare în dosarul lui Sorin Oprescu. El a fost unul dintre oamenii cheie în dosarul lui Sorin Oprescu și și-a recunoscut faptele, spunându-le anchetatorilor că fostul primar al Capitalei își oprea 45% din banii primiți ca mită. 

În mai 2022, Cornel Bogdan Popa a fost dat în urmărire generală după ce polițiștii nu l-au găsit acasă pentru executarea mandatului de pedeapsă cu închisoarea, ulterior el s-a predat autorităților italiene.

Potrivit Ministerului Justiției, în data de 06.10.2022 Curtea de Apel Napoli a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, pe motiv că persoana solicitată, de cel puțin 5 ani, locuiește efectiv pe teritoriul Italiei. Definitivă la 12.10.2022. El este încarcerat la Casa Circondariale ”Montorio”, Verona, la 20.11.2022, în vederea executării pedepsei de 9 ani, 8 luni și 9 zile (expiră la 28.07.2032).

Albu Romeo

Omul de afaceri Romeo Albu a fost condamnat la şase ani de închisoare în dosarul lui Sorin Oprescu. Alături de Cornel Popa acesta a fugit din România înainte de sentinţa dictată de Curtea de Apel Bucureşti. La data de 06.10.2022 Curtea de Apel Napoli a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, pe motiv că persoana solicitată, de cel puțin 5 ani, locuiește efectiv pe teritoriul Italiei. Definitivă la 12.10.2022.

La data de 21.02.2023 executarea pedepsei era suspendată, ALBU fiind în așteptarea fixării unui termen de către Tribunalul de Supraveghere din Napoli pentru a examina cererea depusă la 28.11.2022 în vederea înlocuirii pedepsei închisorii cu o pedeapsă alternativă din care să fie scăzut arestul domiciliar (07.09.2015 – 25.06.2017).

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, e în Italia, unde face pizza

Pe 27 noiembrie 2019, Alina Bica a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender.

În prezent ea se află în în localitatea Altamura, provincia Bari, regiunea Puglia. Ea este în arest la domiciliu între orele 23:00 și 7:00. 
Ministerul Justiției a transmis că în urma localizării sale în Republica Italiană, a fost transmis mandatul european de arestare autorității italiene competente, care a refuzat executarea, dispunând recunoașterea și executarea pedepsei pe teritoriul Republicii Italiene. În prezent, au fost individualizate măsurile de probațiune în Italia. 

Alina Bica a fost fotografiată recent în timp ce vinde pizza în Italia. Localul italian este al iubitului său Florin Busuioc, scrie publicația Fanatik.ro

Dragoș Săvulescu, prins în Grecia, după ce iubita a pus poze cu el pe Instagram

Dragoș Săvulescu a fost condamnat, la începutul lui 2019, la 5 ani și 6 luni de închisoare în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia. Fostul acționar al lui Dinamo nu s-a predat după această sentință și a fost dat în urmărire internațională. El a fost prins în Grecia.

Având în vedere localizarea sa pe teritoriul Republicii Italiene, mandatul european de arestare a fost înaintat autorității competente de executare din acest stat. Autoritățile italiene au refuzat predarea, dispunând executarea pedepsei în Italia și procedând la adaptarea acesteia conform legislației italiene.

Ulterior, sus-numitul a fost localizat pe teritoriul Republicii Elene, executarea mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București fiind refuzată. Autoritățile italiene au preluat executarea, au adaptat pedeapsa în măsura supravegherii, după care au aplicat, din oficiu, deciziile CCR constatând prescripţia executării pedepsei, încetând chiar şi măsura supravegherii.

Fostul colonel Dragomir Daniel e și el în Italia

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, spălare de bani și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnatură privată. 

Când polițiștii au mers să-l ia de acasă acesta nu a mai fost găsit. El a fugit în Italia. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile italiene având în vedere condiţiile de detenţie; la data de 21.02.2023, prin intermediul magistratului roman de legătură în Italia, doamna Laura Ceh, Tribunalul Bucureşti şi MJ a fost informat că autoritățile italiene solicită retransmiterea certificatelor emise de Tb Bucuresti conform DC 2008/909, incluzând şi informațiile obţinute recent cu privire la reşedinţa şi codul fiscal din Italia al dlui Dragomir.

Mario Iorgulescu, tot în celebra Italie

Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 3 ani închisoare la care a fost condamnat de către Judecătoria Sectorului 3 București pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal și în vederea efectuării urmăririi penale pentru infracțiunea de conducere unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și ucidere din culpă (mandat european de arestare emis de către Tribunalul București).

Cu hotărârea din 31.05.2022, Curtea de apel din Milano a dispus ca cele două MEA să nu fie executate, având în vedere ”starea mentală” a persoanei solicitate, care nu îi permite o ”participare conștientă” la proceduri